Start pentru editia a X-a a FelixOpel

Buna dimineata. Sa incepem oficial editia a X-a a FelixOpel, intalnirea nationala anuala a pasionatilor Opel din Romania.
Pentru editia din acest an s-au inscris peste 100 de pasionati Opel. Impreuna cu sotiile, logodnicele, copii si bunicii de rigoare, depasim 200 de persoane. Toti acesti oameni vin din 19 judete ale Romaniei, cu aproximativ 95-100 de masini.

Ne straduim sa fim la inaltimea asteptarilor participantilor. Vedeti mai jos cateva detalii ale pregatirilor.

Pana la noi vesti, let's party !

Avem sigla

De azi, avem si sigla evenimentului.

FelixOpel 2016

Si a venit anul aniversar. Al zecelea.
Da, in acest an am ajuns la a zecea editie a FelixOpel, intalnirea nationala a pasionatilor Opel.
Locul desfasurarii evenimentului este acelasi, statiunea Baile Felix si municipiul Oradea.
Perioada evenimentului este 29.09.2016 – 02.10.2016.
Organizatorul acestei intalniri este subsemnatul, sprijinit ca de obicei de cei mai inimosi dintre bihoreni si de foarte multi dintre participanti.
Principala atractie in program este piscina cu apa termala. In rest, masini, mestereala la/in/pe sub ele, cateva concursuri auto, putin turism, foarte multa socializare si distractie cat incape.
Ziua cea mai plina o sa fie sambata 1 octombrie 2016. O sa plecam de dimineata, in coloana, pana la parcarea unde vom avea activitatile programate.
Ce o sa facem acolo?
O sa incepem cu o sigla Opel din masinile Opel participante la eveniment, sigla pe care o vom fotografia/filma din toate unghiurile, inclusiv aerian.
O sa avem concursuri de indemanare cu autoturismele proprii. Ca o noutate, in acest an am programat un concurs de indemanare cu masini radiocomandate.
Pregatim si in acest an un concurs « Opel Limbo Car ». Adica o sa vedem care este cea mai joasa masina.
O sa ne potolim foamea cu mancare specifica zonei : o slanina fripta o mancare la ceaun, ambele gustoase si consistente, dupa cum ati putut constata si anii trecuti.
Intre timp, o sa incercam sa profitam de multitudinea de modele de Opel prezente si o sa facem fotografii tematice cu masinile, in diferite ipostaze.
La final, tot acolo la parcare o sa facem premierea castigatorilor la concursuri.
La finalul zilei, tot in coloana, o sa ne reintoarcem la Baile Felix. Ne vom reuni la piscina Complexului Verdi, unde vom aduce tortul traditional dupa care vom ramane la piscina, fiecare dupa puteri si rezistenta.

Pentru celelalte zile, pregatim mai multe activitati. Lista este perfectibila (apreciem orice sugestie si in masura in care putem, o sa o punem in aplicare):
- vom continua traditia atelierelor tehnice. Adica, oricine se pricepe sa mestereasca una-alta, are ocazia sa ajute cativa colegi cu rezolvarea problemelor pe care le stapaneste. Sper sa putem face si in acest an verificari de rutina a uleiului, antigelului, lichidului de frana, a acumulatorului, luminilor, etc... Sper sa avem si niste scule de diagnoza pentru citit/sters erori;
- o sa avem si anul acesta cunoscutul simulator de accidente. Pentru cine nu stie, simuleaza un impact la aproximativ 50km/h. Si da de gandit acelora dintre voi care uneori urcati la volan cu prea mult entuziasm ;
- pentru amatorii de turism, putem organiza mici tururi la obiectivele turistice din zona. O sa revin cu o postare separata, cu obiectivele turistice din zona. In acest an, Oradea are foarte multe obiective de aratat, avand in vedere ca au fost finalizate multe lucrari de constructie si/sau de reabilitare. La nevoie, rezolvam cumva si vizite la obiectivele turistice mai indepartate ;

Aduceti cu voi tot ce aveti pentru fotografiat si filmat. Ar fi pacat sa nu imortalizati cat mai multe momente de la Fest. Nu uitati de mingi pentru meciurile de polo.
Faceti-va masinile frumoase, pregatiti costumele de baie, halatele, slapii si materia prima pentru gratare.

Si acum, referitor la spatiile de cazare :
In acest moment ne asteapta un numar de 78 de spatii de cazare la Complexul Verdi, Pensiunea Noblesse si la Pensiunea Carmena. In masura in care mai este nevoie, mai gasim locuri suplimentare la alte pensiuni.
Pentru a rezerva o camera in vederea participarii la FelixOpel 2016, va rog sa trimiteti un e-mail la adresa « felixopel@gmail.com » cu cat mai multe detalii pe care le considerati necesare. Foarte importante din punctul meu de vedere ar fi urmatoarele : user-ul vostru de pe forum, numele si prenumele, numarul de persoane, un numar de telefon de contact, data sosirii la Felix, data plecarii de la Felix, modelul de Opel cu care veniti (de ex, Opel Astra F).

Pasionatii Opel care vor sa participe la intalnirea noastra dar au variante proprii de cazare (alte hoteluri/pensiuni, la rude, la prieteni din zona, etc...), nu sunt obligati sa se cazeze la locatiile noastre, dar obligtoriu trebuie sa ma anunte prin e-mail ca vor participa. In calitate de organizator, trebuie sa am cunostinta despre toti participantii. Informatiile personale necesare pentru desfasurarea acestui Fest nu vor fi folosite in alte scopuri.

La sosirea la Baile Felix, toti participantii vor primi un ecuson si o diploma de participare, documente care o sa confirme calitatea de participant la Fest.

Haideti sa facem si in acest an, o noua intalnire reusita. Astept mailurile voastre pentru rezervarea cazarii. Intre timp, pregatiti-va Opelurile si costumele de baie.

Pregatiri pentru FelixOpel editia a X-a, 2016.

Salut, lume.

Luna octombrie se apropie cu pasi repezi, ceea ce inseamna ca se apropie FelixOpel, intalnirea nationala a fanilor Opel.

In acest an, o sa avem editia a 10-a. O mica aniversare. Cifra rotunda. Schimbam prefixul. Spuneti-i cum vreti voi. Cert este ca ne vom intalni din nou in cadru festiv. Si cert este ca vom avea din nou « chestii » memorabile.

In avanpremiera evenimentului, deschid acest subiect pentru a va putea exprima dorinta de participare. Vreau sa ne spuneti ce activitati ati vrea sa avem la Fest. Ce nu ati vrea. Sa ne spuneti cu ce ati putea voi sa contribuiti la programul evenimentului. Puteti sa va exprimati si preferintele privind perioada de desfasurare.

In principiu, ne adunam incepand de joia si stam pana duminica. In principiu, Festul o sa aiba loc in primul sau al doilea weekend al lunii octombrie. Inca nu am stabilit in care din ele dar teoretic putem sa facem Festul si mai tarziu. Astept propunerile voastre si in final o sa aleg perioada cea mai propice, tinand cont de cei mai importanti factori.

          Referitor la Fest, ramanem pe formula consacrata ca in ziua de sambata sa iesim undeva unde sa ne manifestam pentru toata ziua. Foarte probabil ca locul sa fie parcarea unde am fost in ultimii doi ani.

In rest, o sa incercam sa umplem programul cu cat mai multe activitati interesante.

Mie imi place foarte mult cand se mestereste pe la masini. Cate putin, sa nu va fure din timpul de distractie. Adica sa avem acele « ateliere tehnice », ca doar o sa fie o intalnire cu tema auto.

As mai pune accent pe partea turistica. Oradea are tot mai multe puncte de interes pe care nu as vrea sa le ratati. Avem on centru vechi foarte frumos. Piata Unirii, Bisericile din zona (Biserica cu Luna, Biserica Sf. Nicolae, Catedrala Greco-Catolica, Biserica Romano-Catolica Sf. Ladislau), Turnul Primariei, Palatul si Pasajul Vulturul Negru, Pietonala, o multime de cladiri istorice renovate, Promenada de pe malul Crisului Repede, Cetatea Oradea, parcul din Santul Cetatii, Promenada de la Dealul Ciuperca, Aquaparcul Oradea (sper sa fie deschis), Parcul Salca, Palatul Baroc, Catedrala Romano-Catolica, Sirul Canonicilor, Sinagoga Ortodoxa, Sinagoga Neologa Zion, etc... Postez aici si un link spre site-ul oradean de promovare a turismului : http://oradea.travel/?page_id=1758

            In Baile Felix, avem complexul Apollo, Aqua Park President, Felixarium, Avenul de la Betfia, etc...

Judetul Bihor are de asemenea puncte de interes pe care sunt sigur ca ati vrea sa le vizitati. Avem Pestera Ursilor de la Chiscau, Pestera cu Cristale Farcu, etc...

Sunt sigur ca o sa gasim o varianta sa organizam mici grupuri care sa viziteze aceste locuri memorabile.

          In concluzie, eu si echipa de bihoreni inimosi, asteptam mesajele voastre, ale celor care cred ca pot sa vina. O sa incercam sa tinem cont de cat mai multe dintre ele, in limita posibilitatilor.
           Puteti raspunde astfel:

- printr-un comentariu direct la acest material, 

- printr-un comentariu la discutia dedicata de pe forum AICI sau

- printr-o postare pe pagina de Facebook, AICI

Comuna HOLOD, judetul Bihor

Am gasit prin arhive un material mai vechi despre comuna Holod, judetul Bihor. 

Este scris cu destui ani in urma, de un fiu al comunei.

Unele informatii din acest material necesita actualizare.

COMUNA HOLOD

Turismul, formă de valorificare într-o manieră aparte a resurselor naturale şi patrimoniului antropic, poate fi o ramură economică cu impact major asupra multor zone din judeţul Bihor şi din ţară, zone care au un potenţial turistic mai puţin sau deloc exploatat. Turismul rural s-a născut din dorinţa de evadare într-un mediu mai puţin amenajat, unde nivelul preţurilor este modic, caracterizat printr-un ridicat grad de elasticitate a serviciilor, care se vor putea adapta rapid la o mare diversitate de situaţii sau de preferinţe ale turiştilor.

          În lucrarea de faţă am încercat să prezentăm punctele de atracţie turistică ale comunei Holod, în speranţa că vor trezi interesul iubitorilor de natură, a celor ce îndrăgesc arta şi obiceiurile populare, şi nu în ultimul rând a celor ce sunt în căutarea unui loc liniştit, lipsit de poluare.

          În elaborarea acestei lucrări, mi-au fost de foarte mare ajutor discuţiile cu locuitorii comunei, monografia satului Holod, monografia satului Dumbrăviţa Mică şi timpul frumos care mi-a permis să fac câteva fotografii.

Comuna Holod este aşezată în sudul judeţului Bihor, pe drumul judeţean 795, care face legătura între E79 Oradea-Deva şi E67 Oradea-Timişoara.

Comunele cu care se învecinează sunt: Ceica - în partea de NE, Sâmbăta - în partea de E, Răbăgani - în partea de SE, Căpâlna - în partea de S, Cociuba Mare - în partea de SV, Tinca - în partea de V şi Lăzăreni - în partea de NV.

Oraşele mai apropiate sunt Tinca la 12 km şi Beiuşul la 27 km, Oradea la 36 km şi Salonta la 38 km.

Are în componenţa sa un număr de opt sate, situate la mică distanţă faţă de centrul de comună: Holod, Vintere, Dumbrăviţa, Hodiş, Valea Mare de Codru, Dumbrava, Forosig şi Lupoaia.

Comuna Holod se încadrează în categoria localităţilor de importanţă medie, care s-a dezvoltat în condiţiile specifice unei aşezări rurale, care beneficiază de condiţii prielnice de mediu şi teritoriu.

După funcţiunea economică, localitatea se încadrează la localităţi cu funcţiune predominant agricolă, industrie cu caracter local fiind totodată un nod feroviar de importanţă locală.

De-a lungul istoriei, comuna a avut o evoluţie sinuoasă, alternând perioade înfloritoare cu perioade de declin economic sau social.

Prima atestare documentară a comunei datează din 10 martie 1326, când superiorul Mănăstirii Sfântul Ştefan din Oradea, dăruieşte Episcopiei Catolice din Oradea posesiunea Hydus. De acolo vine probabil denumirea de Hidas, pe care a purtat-o până în prima jumătate a secolului trecut. Satul Hodiş păstrează încă în toponimie rezonanţa numelui vechii moşii Hydus. Numele Holod apare de-a lungul timpului atăt în limba română cât şi în limba maghiară în documentele Episcopiei Romano-Catolice din Oradea şi a Muzeului Ţării Crişurilor.

Peste aceste sate a domnit voievodul român Neagu. După cum dovedesc cercetările arheologice întreprinse în vecinătatea imediată a comunei (Râpa şi Cociuba Mare), Depresiunea Holodului a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri.

Documentele vremii consemnează traversarea comunei de către Mihai Viteazul şi suita sa în drumul său spre Oradea, în anul 1600.

Numele satelor au toate rădăcini în istoria locurilor. Holodul şi Hodişul amintesc de vechea posesiune Hydas. Vintere aminteşte de vinul tare care se obţinea pe Dealul Viilor. Dumbrăviţa Mică îşi trage numele de la vechea dumbravă în care s-a întemeiat satul. Numele satului Forosig are la origine cuvântul maghiar “cui fierbinte”, aluzie la potcovarul care îşi avea aici atelierul. Valea Mare de Codru îşi datorează numele pădurilor care înconjoară satul.  Lupoaia are probabil legătură cu lupii care mai pot fi văzuţi şi azi în iernile geroase.

Clima este temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene. Temperatura medie anuală este de 9^oC, media anuală a precipitaţiilor este de 650 mm, iar direcţia predominantă a vânturilor este sud-vest.

Comuna are un relief de dealuri joase, cu terase scunde şi lunci, generate de principalele cursuri de apă: Crişul Negru şi Pârâul Holod. Întreaga comună este cantonată în depresiunea cu acelaşi nume, o depresiune marginală, ce face legătura între Depresiunea Beiuşului şi Câmpia Crişurilor.

Peisajul general impus de relief se remarcă prin două caractere de bază: altitudini uniforme de la nord la sud, şi uşor descrescând de la est la vest. Dealurile prezente aici fac trecerea de la zona înaltă a Munţilor Codru- Moma la zona joasă a Câmpiei de Vest.

Se remarcă Dealul Viilor⁽¹⁾ situat între Holod şi Vintere, un deal abrupt, cu înălţimea maximă de 235m, acoperit parţial de o pădure tânăra de foioase. Pe versantul sudic, mai lin, a funcţionat vreme de secole podgoria Episcopiei Greco- Catolice, furnizor apreciat de vinuri pentru Basilica Sfântul Petru din Roma, pentru Palatul Buckingam si multe case nobiliare europene. Lucrătorii aduşi aici pentru cultura viţei de vie au întemeiat satul Vintere, al cărui nume este foarte sugestiv (Vin-tere = vin tare). Ruinele pivniţei şi cramei  podgoriei se mai păstrează încă, deşi via nu mai este exploatată organizat şi eficient.

            Dealul Viilor oferă o serie de peisaje pitoreşti, cum ar fi:

- cariera de piatră⁽²⁾ de pe versantul sud-vestic, aflată în exploatare, prezintă un perete imens de piatră;

-  la extremitatea estica, pe cursul Văii Vintere, s-au format Cheile Vinterei⁽³⁾, care oferă priveliştea unui drum încadrat de doi versanţi împăduriţi;

- pe versantul nordic al dealului, aproape de vârf, într-o zonă cu vegetaţie bogată, se află izvorul Cioroi⁽⁴⁾, având  o apă rece şi limpede. Aici este un punct de belvedere, oferind ochilor cursul superior al văii Holodului până spre barajul de la Dobreşti, lunca Holodului, cu fâneţele şi parcelele agricole;

- la poalele versantului nordic, pârâul Holod creează un frumos peisaj, în care turistul îşi găseşte liniştea şi relaxarea. Pe o distanţă de aproximativ 2-3 km, se poate face plajă, se poate pescui, se pot face drumeţii prin pădure. Veveriţele pot fi văzute adunând provizii de alune şi ghindă pentru iarnă.

                     Cei mai apreciaţi peşti care se pot pescui din pârâu sunt ştiuca şi cleanul, iar pe fundul apei, cunoscătorii pot găsi raci.

Dealurile din nordul satului Dumbrăviţa Mică, brăzdate de patru pâraie, cel mai cunoscut fiind Valea lui Vlad, sunt acoperite de păşuni şi pădurea Duşeşti, care se continuă spre nord până departe. Din punctul de belvedere situat în vârful dealului Creasta Culmii⁽⁵⁾, se poate admira într-un frumos peisaj vatra satului Dumbrăviţa Mică, parţial lunca Holodului, Dealul Viilor, exploatarea minieră de la Dobreşti şi în spate Staţia Meteo Dumbrăviţa de Codru, pe Munţii Codru-Moma.

Pe versanţii acestor dealuri, iarna se amenajează pârtii de săniuş. Vara, de aici se pot culege o varietate de plante medicinale şi fructe de pădure, din flora naturală spontană: mure, coarne, porumbele, măcieşe, ciuperci de câmp. În pădure, pe lângă speciile de bază (fag, stejar, carpen), se întâlnesc castani(castane comestibile), mesteceni şi puieţi de brad. De aici se pot culege foarte multe soiuri de ciuperci comestibile, zmeură şi frăguţe. Echipa de vânători din sat este invidiată pentru fauna de aici: fazani, lupi, mistreţi, căprioare. Liniştea pădurii este tulburată doar de foşnetul frunzelor în bătaia vântului şi de cântecul păsărilor. Dată fiind întinderea păşunilor, în satul Dumbrăviţa Mică se întâlnesc numeroase animale domestice, specific fiind bivoliţa, renumită pentru laptele foarte gras şi foarte gustos. Gospodinele din sat vor fi bucuroase să vândă trecătorilor pentru sume modice lapte de bivoliţă sau produse derivate din acesta, făcute în casă după reţete moştenite de la bătrâni. Între satele Dumbrăviţa Mică şi Lupoaia, pe coastele însorite ale dealurilor, numeroasele livezi şi izvoare oferă locuri ideale pentru ieşiri la iarbă verde. Distanţa acestora faţă de drumurile intens circulate asigură liniştea deplină şi lipsa poluării. Locuitorii acestor sate se întrec în fabricarea renumitei pălinci, un rachiu natural obţinut prin fermentarea şi distilarea prunelor. Dintre aceste zone trebuiesc amintite: Păduriţa⁽⁶⁾, Izvorul Coitii⁽⁷⁾, Valea Miroanei⁽⁸⁾.

În nordul comunei, în vecinătatea satelor Hodiş şi Forosig, se construieşte un baraj care va capta apele pluviale ce se scurg pe versanţii dealurilor. Datorită pitorescului locului, se are în vedere exploatarea lui din punct de vedere turistic.

La extremitatea nordică a comunei, în punctul de intrare, se află o pădure de foioase, Pădurea Miheleului⁽⁹⁾, unde la fiecare sfârşit de săptămână orăşenii ies la iarbă verde şi aer curat.

        Staţia Meteorologică Holod⁽¹⁰⁾ se află pe vârful dealului Hagău, punct de belvedere spre zona de câmpie a comunei.

La marginea pădurii Hodişului, pe Valea Domnului⁽¹¹⁾, odinioară tâlharii îi aşteptau noaptea pe gospodarii ce se întorceau cu căruţele de la târg de la Tinca.

       În comuna Holod, nu doar peisajul este cel care atrage turiştii. Aici se găsesc o serie de alte obiective demne de vizitat.

La 31 martie 1841, la Holod se năştea Iosif Vulcan, părintele Revistei Familia şi naşul literar al lui Mihai Eminescu. Fiu de preot şi nepot al altui cunoscut cărturar Samuil Vulcan, acesta este cea mai marcantă personalitate a comunei.  

Locul unde s-a născut Iosif Vulcan este marcat printr-o placă memorială⁽¹²⁾. Acum aici se află casa parohială ortodoxă Holod.

        În faţa Şcolii din localitate, la loc de cinste se află bustul cărturarului⁽¹³⁾, ca semn de recunoştinţă din partea locuitorilor.

Despre Iosif Vulcan, pe scurt se pot spune urmatoarele:

- a debutat în 1860 cu poezii în Telegraful Român din Sibiu;

- din 1879 a fost cel mai simpatizat membru al Acadermiei Române, a cărei Secţiune Literară a şi condus-o între 1904-1907;

- în 1865, la Budapesta, a fondat Revista Familia, pe care a mutat-o la Oradea în 1880;

- în numărul 6 din 1866 al revistei Familia a publicat primele creaţii ale lui Mihail Eminovici, sub numele de Mihai Eminescu;

- între 1875-1882 a publicat revista Şezătoatrea, revistă de etnografie şi folclor românesc;

Fundaţia Culturală Iosif Vulcan, fondată în 1992 de către locuitorii comunei la iniţiativa preotului ortodox Igna Alexandru şi cu sprijinul Consiliului Local, organizează anual manifestări artistice şi culturale în cinstea patronului spiritual, la care participă elevi, studenţi şi oameni de cultură din ţară dar şi din străinătate.

 Clădirea bisericii ortodoxe⁽¹⁴⁾, construită între anii 1930-1933, din piatră şi cărămidă, tencuită atât în interior cât şi în exterior, în stil bizantin şi neobizantin, purtând hramul Sf. Nicolae, reprezintă un loc de reculegere. Biserica are în afară de altar, naos şi pronaos şi un pridvor în care se face taina spovedaniei. Planul bisericii este în forma de treflă, cu o boltă în semicerc în altar şi cu o alta, neobizantină în naos. Balconul se întinde deasupra întregului pronaos şi are la rându-i o boltă semicilindrică. Iconostasul este din lemn şi respectă canoanele bizantine. Pictura interioară, realizată în 1983 a fost sfinţită de PS. Vasile Coman al Oradiei. În naos şi altar, pictura este structurată pe trei registre: în cel de jos, apar sfinţii pictaţi în picioare; în registrul următor apar alte chipuri de sfinţi, înscrise în cercuri separate, de motive florale; al treilea registru cuprinde scene din viaţa Mântuitorului, în bandă continuă, fără demarcaţii între evenimente. Pe bolta altarului, Maica Domnului, în chip de Împărăteasă, cu Pruncul în braţe. Pronaosul este pictat de asemenea, cu chipuri de sfinţi. Pe tavanul de sub balcon este pictat Sfântul Ierarh Nicolae, patronul spiritual al bisericii. Câteva picturi apar şi în pridvorul exterior, înfăţişând scene din Cartea Genezei.

        În partea de apus se ridică un turn măreţ, în stil bizantin, ce adăposteşte două clopote. Arhitectura apuseană şi-a pus amprenta asupra concepţiei arhitectonice, prin prezenţa a patru contraporţi, elemente atât de caracteristice stilului gotic. 

Pe malul drept al pârâului Holod, pe fostul domeniu al Episcopiei Greco-Catolice, este în curs de amenajare o mănăstire greco-catolică⁽¹⁵⁾. În prezent, doi călugări se ocupă de lucrările de amenajare. Într-una din încăperi s-a amenajat un loc de rugăciune, pentru cei aproximativ 30 de membri ai comunităţii. Mănăstirea dispune de o sală de mese complet utilată şi de camere destinate cazării călugărilor. Conform informaţiilor furnizate de unul din călugării prezenţi aici, eventuale grupuri de turişti pot primi aici găzduire, cu condiţia anunţării din timp.

Pe malul stâng al pârâului Holod funcţionează un post hidrometric⁽¹⁶⁾, care iese în evidenţă în primul rând prin puntea metalică ce traversează apa. Femeia care lucrează aici de foarte mulţi ani a dat şi renumele locului-„Roza apelor”.

Între localităţile Holod şi Vintere se află ruinele unei construcţii foarte vechi, construită cu mai multe sute de ani în urmă, Construită din piatră, ea a avut la început rolul de moară de apă⁽¹⁷⁾, exploatând apa Holodului ce curge prin apropiere. Distrusă de un fulger, ea a fost apoi abandonată. Utilizată ca şi brutărie şi secţie de împletit nuiele în perioada comunismului, masiva clădire zace acum în ruină.

În satul Vintere, într-una din intersecţii poate fi admirată o foarte frumoasă cruce sculptată în lemn⁽¹⁸⁾.

Un alt punct de interes turistic în comuna Holod îl reprezintă mormântul din curtea bisericii ortodoxe din Valea Mare de Codru, mormânt însoţit de o poveste aparte. 

În timpul dominaţiei austro-ungare, aici trăia o tânără foarte frumoasă, fiica preotului Galea.  Frumoasa poveste de dragoste dintre fată şi prinţul Stuart, descendent al familiei regale austro-ungare a impresionat lumea şi a rămas vie în memoria localnicilor. Mai puternic decât povestea este numele sub care frumoasa fată a rămas în memorie: „Mândra lumii”⁽¹⁹⁾.

O zonă cu vechi tradiţii cum este vatra Holodului are, desigur şi tradiţii folclorice demne de luat în seamă. Obiceiurile, ca expresie spirituală şi culturală, reunesc toate manifestările folclorice înşirate pe toată durata unui an, în legătură directă cu datele calendaristice religioase.

Obiceiurile la naştere, botez, nuntă şi moarte, sunt păstrate cu respect din generaţie în generaţie. La toate reuniunile dansante (baluri, nunţi, petreceri) dansul popular este nelipsit. Un instrument muzical specific zonei este vioara cu goarnă.

Obiceiurile de iarnă sunt cel mai bine păstrate. Nici o datină nu s-a păstrat cu atâta sfinţenie cum s-a păstrat colindatul de Crăciun. Colindele au subiecte religioase (scene din viaţa lui Hristos, Maica Sfântă) sau legate de viaţa de zi cu zi(nunţi, munci agricole). Cântate în perioada din preajma Crăciunului şi până la Anul Nou, ele reprezintă de fapt urări de sănătate şi bunăstare adresate gazdei. Viflaimul, Steaua, Pluguşorul, Turca, nu sunt altceva decât un teatru popular la sate, în care se pune în scenă istoria naşterii Pruncului Isus.

Înainte de 1989, în comună au activat doi dascăli, directorii şcolilor din Holod şi Dumbrăviţa Mică, oameni care au reuşit să readucă din negura timpului străvechile obiceiuri populare. Chiar dacă formaţiile întemeiate de aceştia nu mai există, în fiecare sat veţi găsi femei în vârstă care să vă cânte un cântec popular vechi, o colindă, să facă o strigătură pe orice temă sau un descântec.

Ca aşezare geografică, satele comunei sunt dispuse în formă de stea. Legătura centrului de comună cu satele se face astfel: Vintere-2km spre sud, pe DJ795; Dumbrava-6km spre vest, pe DJ795; Dumbrăviţa-2km spre nord-vest, pe DC199 şi DC200; Lupoaia-2km spre nord, pe DC201, spre Hodiş şi Forosig-1, respectiv 5km spre nord, pe DJ768.

     Pornind din oraşele importante ale judeţului, turiştii pot ajunge în comuna Holod astfel:

Din Oradea, pe E79 spre S, prin Băile Felix-Lăzăreni, 35km;

Din Salonta, spre E, prin Tulca-Tinca, 37 km;

Din Beiuş, pe E79 spre NV, prin Pocola-Răbăgani, 22 km.

Opel Easter Egg 2016

M-am amuzat putin si am creat un Opel Easter Egg. Postez si aici pozele, sa nu se piarda.

Offf, retelele astea de socializare

Din nou, Reteaua de Socializare are o problema cu profilul meu.
De data aceasta nu i-a placut numele.
Am corespondat prin e-mail de cateva zile.
Acum astept decizia lor.

Se pare ca pana in final voi renunta la a mai face parte din aceasta mare retea de socializare. Sa ai probleme de doua ori in 6 luni, mi se pare totusi prea mult.

O sa revin cu noutati.